Nu este just să dăm vina pe islam pentru atrocitățile radicaliștilor violenți. Însă atunci când teroriștii pretind a fi musulmani, aceștia își asumă această identitate, deși o fac doar cu numele. Astfel, noi, adepții acestei religii, trebuie să facem tot ceea ce ne stă în putință pentru a combate răspândirea maladiei în comunitățile noastre. Dacă nu vom face acest lucru, vom deveni pe jumătate răspunzători de imaginea întinată a credinței noastre.
Musulmanii trebuie să combată maladia extremismului, să condamne terorismul, să apere drepturile omului și să promoveze educația.
În timp ce grupul care se auto-proclamă Statul Islamic, cunoscut și sub denumirea de ISIS, continuă să participe la masacre în Orientul Mijlociu, musulmanii au de înfruntat ideologia totalitară care stă la baza acțiunilor acestora și a altor grupări teroriste. Orice act terorist care este făcut în numele islamului afectează în mod profund toți musulmanii, alienându-i de concetățenii lor și adâncind preconcepțiile despre etosul credinței lor.
Nu este just să dăm vina pe islam pentru atrocitățile radicaliștilor violenți. Însă atunci când teroriștii pretind a fi musulmani, aceștia își asumă această identitate, deși o fac doar cu numele. Astfel, noi, adepții acestei religii, trebuie să facem tot ceea ce ne stă în putință pentru a combate răspândirea maladiei în comunitățile noastre. Dacă nu vom face acest lucru, vom deveni pe jumătate răspunzători de imaginea întinată a credinței noastre.
În primul rând, trebuie să condamnăm violența și să nu cădem pradă victimizării. Faptul că am fost oprimați nu este o scuză pentru a da naștere altor opresiuni sau pentru eșecul nostru în a condamna terorismul. Comiterea de păcate grave în numele islamului făcută de teroriști nu este doar o părere care îmi aparține doar mie; ci o concluzie inevitabilă a parcurgerii surselor de temelie: Coranul și învățăturile Profetului Mahommed. Principiile de bază a acestor surse – transmise de-a lungul secolelor de către învățații care s-au dedicat aprofundării învățăturii și practicilor Profetului și a „îndrumărilor autorului” din Cartea Sfântă – anulează orice justificare pe care teroriștii o fundamentează religios.
În al doilea rând, este important să promovăm o înțelegere holistică a islamului, deoarece capacitatea sa de a permite integrarea mediilor diverse din care provin adepții săi poate uneori să fie dusă la extrem. Principiile de bază ale islamului, însă, nu pot suferi interpretări. Unul dintre aceste principii este acela că a lua viața chiar și unei singure persoane nevinovate este o crimă împotriva umanității (Coran 5:32). Chiar și într-un act de apărare în cadrul războiului, violența împotriva oricăror necombatanți, mai ales împotriva femeilor, copiilor și a clerului este interzisă în mod special în învățăturile Profetului.
Trebuie să ilustrăm aceste valori arătându-ne solidaritatea față de oamenii care caută să aducă pacea în lume. Având în vedere natura psihicului uman și dinamica presei, devine evident că este mai puțin probabil ca vocile și atitudinile moderate să producă titluri pe prima pagină în raport cu cele extremiste. Însă în loc să blamăm media, ar trebui să găsim moduri inovatoare de a ne asigura că și vocile noastre sunt ascultate.
În al treilea rând, musulmanii trebuie să promoveze în mod public drepturile umane – demnitatea, viața și libertatea. Aceastea sunt valori islamice fundamentale și niciun individ, cu atât mai mult un lider politic sau religios, nu are dreptul să ni le răpească. A trăi în acord cu esența credinței noastre înseamnă a respecta diversitatea: culturală, socială, religioasă și politică. Dumnezeu ne învață că a învăța unul de la altul este principalul scop al diversității (Coran 49:13). A respecta fiecare ființă umană în parte ca fiind o creație a lui Dumnezeu (17:70) înseamnă a-l respecta pe Dumnezeu.
În al patrulea rând, musulmanii trebuie să ofere oportunități în sfera educației tuturor membrilor comunităților lor, în care studiul științelor reale, umane sau al artelor este înrădăcinat într-o cultură care dă dovadă de respect pentru fiecare ființă vie. Guvernele din lumea musulmană trebuie să conceapă o programă școlară care să susțină valorile democratice. Societățile civile au un rol în promovarea respectului și a toleranței. Acesta este motivul pentru care membrii Mișcării Hizmet au fondat peste 1,000 de școli, centre de meditații și instituții pentru dialog în mai bine de 150 de țări.
În al cincilea rând, educația religioasă a musulmanilor este esențială în a-i lăsa pe extremiști fără unealta de care se folosesc pentru a-și face răspândite ideologiile distorsionate. Atunci când se interzice libertatea religioasă, lucru care are loc de câțiva zeci de ani în anumite părți ale lumii musulmane, credința se dezvoltă în întuneric, lucru care lasă loc de interpretare anumitor indivizi radicaliști, care nu sunt în măsură să o interpreteze.
În concluzie, este imperios necesar ca musulmanii să susțină drepturile egale pentru femei și bărbați. Femeilor ar trebui să li se dea șansa să se elibereze de presiunile sociale care le neagă dreptul la egalitate. Musulmanii o au ca exemplu semnificativ pe soția Profetului Mahommed, pe Aisha, o învățată cu o educație aleasă, profesor și însemnat lider al comunității din vremea ei.
Terorismul este o problemă plurivalentă, așa că soluțiile trebuie să vizeze straturile politic, economic, social și religios. Abordările care reduc această problemă la sfera religioasă fac un deserviciu tinerilor care sunt supuși riscurilor și întregii lumi. Comunitatea internațională ar face bine să realizeze că musulmanii sunt cele dintâi victime ale terorismului – atât la propriu, cât și la figurat – și ar putea să ajute la marginalizarea teroriștilor și la împiedicarea recrutărilor. De aceea guvernele ar trebuie să se ferească de afirmații și măsuri care să ducă la alienarea musulmanilor.
Extremismul violent nu aparține niciunei religii; vor exista întotdeauna oameni care să manipuleze textele religioase. La fel cum creștinii nu promovează arderea Coranului sau acțiunile Ku Klux Klan și la fel cum budiștii nu susțin atrocitățile împotriva musulmanilor Rohingya, tot așa nici musulmanii de rând nu sunt de acord cu violența.
Musulmanii au contribuit semnificativ din punct de vedere istoric la înflorirea civilizației umane. Cele mai mari contribuții au fost făcute în vremurile în care credința presupunea respect reciproc, libertatate și justiție. S-ar putea să fie incredibil de greu să refacem imaginea pătată a islamului, însă musulmanii pot fi făclii ale păcii și liniștii în societățile din care fac parte.
Sursa: Wall Street Journal, 27 august 2015
